Venirea Domnului

Introducere

Desigur ca unele Biserici, precum si unele Adunari Crestine au acordat o foarte mare importanta invataturii ,,Celei de-a doua veniri" a Domnului nostru Iisus Christos. Si de aceea, cu greu puteti gasi o Biserica in care sa nu se faca cel putin o referinta la acest eveniment de importanta majora, sau de cele mai multe ori intregul mesaj, sau chiar predica tinuta are ca tematica centrala acest subiect. In alte Adunari se mentioneaza mai cu retinere despre ,,a doua venire", fapt pentru care membrii acestor Biserici sunt ignoranti in ceea ce priveste tot ceea ce afirma Biblia cu privire la acest subiect.

Iata de ce pentru mai multi cititori, cele ce veti citi acum reprezinta doar o introducere la acest subiect, in timp ce pentru alti cititori mai experimentati, cele scrise vor fi ca o reexaminare a credintei lor. De aceea vom cerceta impreuna mai multe pasaje din Biblie, citate care sa demonstreze invatatura ‚,celei de-a doua veniri" si sa vedem ce intelegem, la prima vedere, din cele expuse. Am sa pun intre ghilimele ‚,cea de-a doua venire', si s-ar putea sa va surprinda ca nu veti gasi aceasta exprimare nicaieri in Noul Testament.

Ne va ajuta mult daca vom face o comparatie a situatiei din ziua de azi cu cea din perioada Noului Testament. Fariseii acelor timpuri il asteptau pe Mesia sa vina. Nu numai ca il asteptau sa vina, dar mai mult, ei aveau clar lamurite ideile privind venirea Lui. In ciuda acestora, ei nu L-au recunoscut pe Mesia in Iisus, care a fost in mijlocul lor. Din cunostintele lor, recunosteau ca in Scriptura se spunea despre Mesia ca va veni din Betleem. Iar faptul ca Iisus a aparut dintr-un alt loc, Nazaret, se pare a fi unul dintre puternicele lor motive de respingere a acestuia si de a nu-l recunoaste a fi Mesia.

Ucenicii lui Iisus auzisera Cuvantul Scripturii (ceea ce noi numim azi Vechiul Testament), care se citea in fiecare saptamana in sinagoga, si credem ca ei il cunosteau cu mult mai bine decat il stiu astazi cei mai multi dintre noi. Si cu toate acestea, ei nu aveau nici pe departe nivelul de cunostinte pe care il aveau fariseii. Si iata ca Petru l-a recunoscut pe Iisus a fi Mesia, in timp ce fariseii au cazut la acest examen. Si aceasta s-a intamplat, nu datorita faptului ca Petru ar fi studiat mai sarguincios Scripturile. S-a intamplat acest lucru, deoarece Petru a fost atras de Iisus, si el chiar a primit o revelatie de la Dumnezeu. Caci Dumnezeu a spus: ,,Tu esti Christosul, Fiul adevaratului Dumnezeu''. Iisus i-a raspuns: ,,Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcã nu carnea si sîngele ti-a descoperit lucrul acesta, ci Tatãl Meu care este în ceruri'' (Matei 16: 16, 17).

Si astazi, ca si in acele timpuri de demult, nu cunoastem nimic, pana cand nu va veni vremea sa o aflam de la Dumnezeu. Iar Scripturile confirma ca noi putem invata despre El, numai daca avem inima deschisa, pentru a-L primi in noi.

Modul in care Profetiile au fost implinite

Dumnezeu a descoperit copiilor sai dragi, profetii, sau ceea ce se va intmpla in viitor. Si, cat de mult adevar gasim in cele ce se afirma, inca din primele pagini ale Vechiului Testament. Totusi, multe dintre profetii nu s-au implinit intotdeauna, in modul in care noi, cei mai multi, ne-am fi asteptat. Caile lui Dumnezeu sunt cu mult mai inalte decat ale noastre, deci si modul nostru de intelegere este destul de limitat. Sa analizam in continuare modalitatea in care au fost implinite cateva dintre profetiile biblice.

Inca din Cartea Genezei vom gasi expuse cateva profetii privind venirea lui Mesia. Astfel, Dumnezeu i-a spus Evei ca samanta ei ii va zdrobi capul sarpelui. Eva a fost incurajata de aceste cuvinte rostite de chiar Dumnezeu, desi ea nu putea realiza la acea vreme, care ar fi semnificatia lor. Probabil ca isi imagina un posibil conflict fizic. Sau poate era deja obisnuita cu imaginea serpilor morti, pe camp. Cu cunostintele noastre mult superioare, ne putem imagina infinit mai mult decat Eva, privind semnificatia acestor cuvinte. Iar unul dintre descendentii ei, departe in timp, avea sa invinga cu adevarat puterea intunericului, si nu prin forte armate, violenta fizica, ci prin jertfirea proprie, ca un sacrificiu pentru pacatul intregii omeniri.

Dumnezeu i-a spus lui Avraam ca urmasii sai vor fi atat de multi, precum stelele pe cer, sau precum nisipul de pe tarmul marii si ca toate natiunile lumii ii vor binecuvanta. Astfel, milioane de oameni pretind in ziua de astazi ca sunt urmasii lui Avraam, si aceasta deoarece au inteles mesajul "Promisiunii facute de Dumnezeu lui Avraam". Si au trecut poate mai mult de 4000 de ani de cand toti aceia care au avut credinta, se odihnesc asteptand sa se implineasca aceasta FAGADUINTA. Iar realizarea acestei profetii este poate cea mai importanta din intreaga Scriptura, caci ea ii priveste pe cei cu credinta si le reda cea mai importanta speranta, la care tanjeste tot omul: "viata vesnica".

Dumnezeu i-a spus lui Moise sa-i anunte pe ai sai ca El va ridica un Profet din randul acestui neam. Si Domnul Iisus Christos a fost desigur acel Profet, despre care i s-a spus lui Moise. Cu toate acestea, Iisus a fost foarte diferit de cei mai multi oameni, care nu au reusit inca sa-i inteleaga rationamentul si finalitatea. Moise si-a eliberat poporul de sub jugul sclaviei din Egipt, pe cand Iisus nu i-a eliberat pe evrei de sub robia Imperiului Roman. In schimb, El i-a eliberat de sub o robie si mai cumplita, poate de sub cea mai crunta tiranie: aceea a pacatului. El a distrus jugul pacatului si a invins tot ceea ce se ascunde sub numele de "RAU" in interiorul fiintei umane, sau Satan.

Dumnezeu i-a spus lui David ca el va fi acela care va instaura un tron al unei "Imparatii pe vecie". Ne putem inchipui cat de fericit a fost David, gandind la nenumaratii sai urmasi, crezand in realizarea acestei fagaduinte, prin care descendentii sai vor ocupa pentru mii de ani tronul de la Ierusalim. Realizarea acestei profetii a fost, in schimb, destul de diferita de acceptiunea intelegerii lui David, dar infinit mai bine decat si-ar fi putut el inchipui. Astfel, intr-adevar tronul sau a fost ocupat de descendentii sai fizici pentru cateva sute de ani, dar nu pentru "intotdeauna". A venit si o "zi neagra" , cand Babilonenii au strapuns invincibilitatea zidurilor Cetatii Ierusalimului. Mai mult, acestia i-au scos ochii Regelui Zedechia si l-au luat captiv la Babilon; au dat apoi foc la Palatul Regal si la toate cladirile mai importante din cetate. Ce putem spune atunci despre "Fagaduinta pe care Dumnezeu i-a facut-o lui David"? Tronul din Ierusalim a devenit eliberat de linia descendenta din David, cu toate ca acelasi tron, din punct de vedere spiritual, va fi ocupat pe vesnicie de urmasul lui David. Intr-adevar, Domnul Iisus Christos va domni impreuna cu sfintii sai, in timp ce toti dusmanii ii vor deveni supusi. Iar daca Ierusalimul pamantesc a fost pret de sute de ani sub ocupatia necredinciosilor, in cele din urma Iisus si cei credinciosi il vor elibera. Iata adevaratul inteles al profetiei facute lui David.

Putem invata multe din toate aceste profetii. Iar inainte de implinirea unor anumite evenimente, ar trebui sa credeti ca se vor intampla lucruri minunate, si nu chiar neasteptate, iata de ce trebuie sa fim gata si sa ne declaram bucurosi in fata expectativei venirii Domnului. Sa dam ceea ce avem mai bun, Domnului, sa-I facem voia si sa-I fim credinciosi! Si numai astfel, intelegand planurile lui Dumnezeu, cat si cele expuse de El prin Cuvantul Sau, vom fi gata sa facem parte dintre cei sfinti si ne vom bucura de marea onoare pe care ne-a si pregatit-o, la venirea Fiului Sau prea-iubit, Domnul Iisus Christos.

Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine!

Startul acestui studiu il va constitui persoana Domnului Iisus Christos. Oare, ce a avut chiar El insusi de spus in legatura cu acest subiect, apoi cum si-a trait El viata, in perspectiva unei morti si invieri cunoscute? Prin urmare, vom cerceta cazurile martorilor si cunoscutilor Sai, sau a acelora care au lasat scris despre "Revenirea Sa ''.

,, În casa Tatãlui Meu sînt multe locasuri. Dacã n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu Mã duc sã vã pregãtesc un loc. Si dupã ce Mã voi duce si vã voi pregãti un loc, Mã voi întoarce si vã voi lua cu Mine, ca acolo unde sînt Eu, sã fiti si voi.''(Ioan 14: 2,3).

In vremea cand eram inca copil, am invatat pe de rost mai multe versete biblice, si acum nu regret de loc, caci nu mai am nici timpul si nici posibilitatea sa o fac din nou acum. Si, din pacate, aceasta practica este depasita si uitata in vremurile in care traim. Dezavantajul memorarii versetelor este acela ca versetele sunt scoase din context, iar drept consecinta, desigur, o pista falsa, eronata. Iata de ce trebuie revazut intreg contextul versetului respectiv. La fel sa ne relationam si la contextul evenimentelor "noptii Cinei cea de Taina". In Evanghelia relatata de Ioan, acest context cuprinde mai multe capitole: 13, 14, 15 si 16. Sa descifram ce a dorit sa spuna Iisus Christos inainte, si dupa pronuntarea versetului din titlu:

Inimi tulburate

In Ioan 14:1 citim: ,,Sã nu vi se tulbure inima. Aveti credintã în Dumnezeu, si aveti credintã în Mine.'' Iisus Christos se referea la plecarea sa din aceasta lume, si prin urmare ii pregatea pe ucenicii Sai in vederea participarii si consecintelor traumatizante, in urma absentei Sale benefice. Iar a le spune ca va muri, ca apoi sa se reantoarca fizic, prin invierea Sa trupeasca, si aceasta destul de repede, urmand cu inaltarea la dreapta Tatalui, in casa cereasca, de unde sa revina pe pamant, pentru a-i salva de la pieire, prin mantuire, si aceasta dupa probabil 2000 de ani... ei bine, aceasta nu era chiar atat de usor de explicat! Ar fi parut poate o promisiune falsa. Imaginati-va despre un prieten care va promite ca va veni si nu-si respecta promisiunea, cat timp sunteti in viata, ca apoi, atunci cand nu ati mai fi, sa vina si sa sune la usa...Ce ati crede despre un astfel de om si o astfel de promisiune? Ei bine, eu as crede ca acest om este un om de cuvant! Si, dupa cum spune intr-unul din proverbele biblice: ‚, O nãdejde amînatã îmbolnãveste inima, dar o dorintã împlinitã este un pom de viatã.'' (Proverbe 13:12).

Ne punem intrebarea: oare uncenicii lui Christos, sa fi avut inimile tulburate din cauza acestor evenimente, pe tot timpul vietii lor? Sa fi fost total dezechilibrati de evenimentul parasirii lor si in asteptarea chinuitoare a revenirii Domnului lor, printre ei? Desigur ca in cartea Faptelor Apostolilor, prin nararea evenimentelor ulterioare, nu pare sa se confirme aceasta presupunere. Iar apoi, din marturiile ce au ramas evidente, si chiar din vietile acestor sfinti, tragem o cu totul alta concluzie.

Inimille lor, desigur ca ua fost tulburate, cu ocazia arestarii si procesului lui Iisus, ca apoi sa atinga punctul culminant, cu omorarea Sa pe cruce. Iar apoi, cand Iisus s-a ridicat din mormant la viata si a venit in mijlocul lor, apoi cand s-a inaltat la cer, dupa 50 de zile, cand a trmis in locul Sau, pe Mangaietorul, Duhul Sfant, cat de mult intr-adevar trebuie sa fi fost tulburate bietile lor inimi! Iisus Christos nu mai era printre ei, insa credinta le fusese testata, si in mod miraculos capatasera ceva ce inainte nu avusesera, char daca Domnul lor nu mai era printre ei.

Unde s-a dus Iisus Christos?

Versetele 4 si 5 spun:

,,Stiti unde Mã duc, si stiti si calea într-acolo.'' Iar Toma a zis, ,,Doamne, nu stim unde Te duci; cum putem sã stim calea într-acolo?''

Toma, intocmai precum multi altii, care traiesc in zilele de azi, ca si de ieri, nu a inteles ce a vrut sa spuna Iisus. Nu trebuie sa tragem concluzia pripita ca nu era inteligent! Intocmai ca si noi, si ca orice alt reprezentant al urmasilor lui Adam, Toma suferea de un anume tip de boala, si anume de "intunecime a mintii sale''. Probabil ca nici ceilalti ucenici ai lui Christos nu pricepusera mai bine talcul vorbelor Lui, insa lui Toma nu i-a fost jena sa-si ascunda ignoranta, in acele momente grave, si sa puna intrebarea. Si, daca nici apoi Toma nu ar fi inteles cele explicate convingator de Mantuitor, desigur ca nici noi, cei ce am urmat, nu am fi inteles!

Iisus Christos a explicat ca El avea sa merga la Tatal, si ca numai El avea sa fie cu Tatal: ,, Cine M-a vãzut pe Mine, a vãzut pe Tatãl. Cum zici tu dar: Aratã-ne pe Tatãl? Nu crezi cã Eu sînt în Tatãl, si Tatãl este în Mine?''

Cuvintele pe cari vi le spun Eu, nu le spun de la Mine; ci Tatãl, care locuieste în Mine, El face aceste lucrãri ale Lui. Credeti-Mã cã Eu sînt în Tatãl, si Tatãl este în Mine; credeti cel putin pentru lucrãrile acestea.

Dupa ce a afirmat ca El este "una cu Tatal", Iisus Christos a continuat sa vorbeasca si despre Duhul Sfant:

,,Si Eu voi ruga pe Tatãl, si El vã va da un alt Mîngîietor (Greceste: Paraclet, apãrãtor, ajutor.), care sã rãmînã cu voi în veac; si anume, Duhul adevãrului, pe care lumea nu-l poate primi, pentru cã nu-L vede si nu-L cunoaste; dar voi Îl cunoasteti, cãci rãmîne cu voi, si va fi în voi.''

A continuat imediat o mare promisiune:

,,Nu vã voi lãsa orfani, Mã voi întoarce la voi..''

Apoi, El a zis:

,,Dacã Mã iubeste cineva, va pãzi cuvîntul Meu, si Tatãl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, si vom locui împreunã cu el..''

De trei ori, in acest capitol, El a facut afirmatia ca El va reveni si ii va lua cu El:

vers 3 (cel mai bine stiut) ,, Mã voi întoarce si vã voi lua cu Mine, ca acolo unde sînt Eu, sã fiti si voi.''

vers 18: ,,Nu vã voi lãsa orfani, Mã voi întoarce la voi.''

vers 23: ,,Dacã Mã iubeste cineva, va pãzi cuvîntul Meu, si Tatãl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, si vom locui împreunã cu el.''

Aceste 3 formulari au totusi semnificatii diferite. In cel de-al treilea verset, apare cuvantul "NOI" caci face referinta la Dumnezeu Tatal, si la El - Iisus Christos. Si de mai multe ori, in acelasi discurs, Iisus vorbeste clar si convingator despre venirea Duhului Sfant. Despre cate veniri se vorbeste in acest capitol? Si, cate feluri de veniri sunt? Eu unul cred ca toate aceste veniri se refera de fapt la o singura venire. Venirea Duhului Sfant in ziua Cincizecimii - Penticostului a insemnat deasemenea venirea Tatalui si a Fiului.

Sa revedem versetele 2 si 3: ,, În casa Tatãlui Meu sînt multe locasuri. Dacã n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu Mã duc sã vã pregãtesc un loc. Si dupã ce Mã voi duce si vã voi pregãti un loc, Mã voi întoarce si vã voi lua cu Mine, ca acolo unde sînt Eu, sã fiti si voi.''

Iisus Christos avea sa se desparta fizic de ucenicii Sai, in schimb El si Tatal aveau sa vina din nou, si sa locuiasca in trupurile lor. Iar aceste locuinte nu sunt nicidefel locuinte prin ceruri! Aici este vorba chiar despre copii Lui! Ei sunt cei ce vor deveni locuinte pentru Dumnezeu!

Iisus Christos a spus: ,,Acolo unde sunt Eu, veti fi si voi''. El nu a spus, "unde voi fi", ci "unde sunt"! Si, timp de 3 ani, Iisus si ucenicii Sai au fost in mod fizic in aceleasi locuri, cu toate ca spiritual erau altfel: El era "deasupra", iar ei erau "jos"! Inca din aceste momente ei il intalnisera pe Iisus, si stiau ca El se gaseste intr-un loc cu totul mai inalt decat al lor! Si, cat de minunata promisiunea facuta, mai ales daca ii intelegeti talcul: ,,Unde sunt Eu, sa fiti si voi''. Si cit mai buna este alternativa unei realitati spirituale prezente, decat viitoare palate in ceruri!

Locuintele

In Biblie sunt scrise urmatoarele cuvinte:

,,In casa Tatalui Meu sunt mai multe locuinte.''

Cuvantul original in Greaca μονη (monee), nu inseamna direct "locuinta", ci reflecta actiunea verbului "a locui", " a trai", " a fi". Il intalnim iar in versetul 23:

,, Dacã Mã iubeste cineva, va pãzi cuvîntul Meu, si Tatãl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, si vom locui împreunã cu el.'' Semnificatia verbului "meno" de "a ramane", sau " a locui" reiese si din context, de mai multe ori. Si, in mod evident, in capitolul urmator citim ca acela care va fi cu Iisus, si Iisus in el, va produce multe roade. Cuvantul locuinta se doreste astfel a fi explicat prin prezenta activa a Domnului Iisus cu cei care il iubesc si il cauta.

Locuintele din casa tatalui nostru nu sunt niste locuinte luxoase, extravagante, caci ele nu sunt altceva decat persoanele noastre banale, tu si eu, noi care vom exista si dupa moarte. Aceste locuinte nu sunt altceva decat eu insumi si tu insuti, locuinte-trupuri spirituale umane, locuinte total uman-spirituale, in care Dumnezeu a promis si a decis sa locuiasca.

Norii

Vom dezbate acum semnificatia termenului de "nori", sau "ceruri", depinde de traducere. Cinci personalitati marcante ale Bibliei, si in primul rand Domnul Iisus Christos, se refera la "norii cerurilor", in legatura cu evenimentul venirii Sale. Trei dintre aceste personalitati se refera de fapt la citarea primului, care nu este altcineva decat Profetul Daniel.

  1. Daniel spunea in cartea sa: ,, M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte, si iatã cã pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel îmbãtrînit de zile si a fost adus înaintea Lui'' (Daniel 7:13).
  2. Iisus Christos spunea: ,,Atunci se va arãta în cer semnul Fiului omului, toate semintiile pãmîntului se vor boci, si vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere si cu o mare slavã.'' (Matei 24:30).
  3. Doi Ingeri au spus: ' si au zis: ,,Bãrbati Galileeni, de ce stati si vã uitati spre cer? Acest Isus, care S-a înãltat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelas fel cum L-ati vãzut mergînd la cer.'' (Fapte 1:11) dupa care Iisus a fost invaluit de un nor.
  4. Pavel spunea: ,,Apoi, noi cei vii, cari vom fi rãmas, vom fi rãpiti toti împreunã cu ei, în nori, ca sã întîmpinãm pe Domnul în vãzduh; si astfel vom fi totdeauna cu Domnul'' (1 Tes 4:17)
  5. Ioan a scris: ,,Iatã cã El vine pe nori. Si orice ochi Îl va vedea; si cei ce L-au strãpuns. Si toate semintiile pãmîntului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.'' (Apoc1:7).

Ambele limbi, Greaca si Ebraica veche, la fel ca si multe alte limbi, au pentru cer, dar si pentru nori, un singur cuvant; romana, ca si engleza, fac exceptie si au 2 termeni; ba mai mult, in romana apare si termenul al treilea de "vazduh".

Aceste 5 citate ne invita la o analiza, de ce "norii" ar trebui sa joace un rol atat de important in evenimentul revenirii Domnului Iisus? Norii nu sunt altceva decat aglomerari de moleculede H2O - apa aflata in stare gazoasa. In zilele noastre, multi oameni au posibilitatea sa zboare printre aceste molecule de apa, printre nori, bineinteles in avioane, la mare altitudine. De ce atunci acesti vapori de apa apar ca factor important al venirii Domnului pe pamant?

Sa dezbatem mai in profunzime despre nori. Norii concentreaza apa pura a cerului! Ei sunt formati datorita caldurii soarelui, care evapora apa marii, sau a pamantului. Apa de mare care este sarata, isi pierde sarea, apa pamantului, provenita din noroiuri, mlastini, etc, devine si ea curata, si astfel apa in sine este evaporata, purificata, si transformata intr-un strat de vapori de apa, care intr-adevar se gaseste la o mare altitudine, in ceruri; deci este vorba despre nori de apa curata, aflati in ceruri inalte. De acolo, "apa pura" se va reintoarce pe pamant, unde va ajuta viata de aici sa fie sustinuta.

Cat de minunat este modul in care Dumnezeu are grija de lucrarea Lui, apoi de modul in care lucreaza El in noi, si prin noi! Prin natura cu care am fost inzestrati, si noi suntem exact ca apa marii, sarata, poluata, murdara. Dumnezeu extrage din noi, prin caldura dragostei Sale netarmuite, fata de fiecare din noi - copiii Lui, "murdaria: si ne purifica, ca apoi sa ne aseze in locuri inalte, ceresti, alaturi de Fiul Sau, Iisus Christos. Numai El este acela care ne poate transforma, dandu-ne viata adevarata, cea pura si curata, viata vie, prin apa datatoare de viata! Ca apoi, noi sa putem participa la intretinerea si mentinerea vietii acelora care ne sunt semeni (si se gasesc acolo "jos"), cit si a intregului pamant!

Iisus Christos nu va veni "in", sau "pe" vaporii din norii cerurilor "fizic", dar "in" si "cu" poporul Sau. Iuda spune ca Domnul va veni cu milioane de sfinti, ca in Evrei 12:1 sa citim:

,, Si noi, dar, fiindcã sîntem înconjurati cu un nor asa de mare de martori, sã dãm la o parte orice piedicã, si pãcatul care ne înfãsoarã asa de lesne, si sã alergãm cu stãruintã în alergarea care ne stã înainte. ...''

In concluzie, venirea "in nori" este de inteles ca venirea cu "sfintii Sai".

Exista si o explicatie pentru faptul ca in trecut oamenii credeau ca norii ar fi de fapt locul in care Dumnezeu isi afla locuinta Sa. Si, ca si in alte privinte, Dumnezeu a privit cu ingaduinta si a permis ca cei credinciosi sa aibe concepte partial adevarate, sau incomplete despre natura Sa si mediul Sau. Totusi, noi traim intr-un timp special, al unei revelatii mai depline si suntem dotati, conform vremii in care traim, cu un grad de intelegere mai profunda, iata de ce ar trebui sa ne simtim mai motivati, daca nu fortati de a ne impinge intelesul mintii "mai inainte"! Prin urmare, sa intelegem ca Dumnezeu nu locuieste in mod fizic in nori, sau in ceruri, iar aceste "ceruri" simbolizeaza pe "sfintii" Sai.

Norii, in multe din tarile lumii, nu sunt chiar atat de bine priviti, de exemplu in tarile nordice. De la ei vine raceala si intunecimea, apa rece si neplacuta care distruge weekendul. Dar, in general ei sunt purtatori de apa care aduce viata! Ploaia datatoare de viata este de neimaginat in intretinerea vietii, pe intregul pamant. Fara norii purtatori de ploaie vitala totul ar fi desert. Dar, chiar si in desert, ploaia ar transforma pustiul intr-un parc roditor si plin de flori. Norii cerurilor sunt aceia care dau viata si transforma aridul in manos si fertil. Norii cerurilor sunt purtatorii de viata si alungatori de moarte!

Iata in mare imaginea "sfintilor lui Dumnezeu"! Intocmai precum Iisus, si ei au facut ceea ce a facut si Domnul lor. Si ei au fost in locurile prea-inalte, in locurile ceresti, si ca norii cerurilor, si ei aduc viata si sanatatea semenilor lor, binecuvantand astfel pe cei ce traiesc pe intregul pamant, prin marturia lor.

Orice ochi Il va vedea

,, Iatã cã El vine pe nori. Si orice ochi Îl va vedea; si cei ce L-au strãpuns. Si toate semintiile pãmîntului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.'' (Apoc 1:7).

Sa presupunem ca intelegem aceste cuvinte in mod literal, dar cum am putea aceasta? Va putea fi vazut Domnul Iisus Christos in fiecare coltisor al acestei lumi? Si va fi "zi" cu "nori" in fiecare zona a Pamantului, cand cunoastem ca exista diferentieri de "fus orar"? Sau, sa intelegem ca venirea lui Iisus va fi transmisa "live" on TV, si astfel sa fie facut vizibil acest eveniment in orice coltisor al lumi, dar oare au toti televizor? Si astfel, sirul de intrebari ar putea merge la nesfarsit.

Desigur ca orice este posibil pentru Dumnezeu! Totusi, anumite lucruri le intelegem si noi, si ne sunt permise a fi cunoscute din Scriptura: este vorba despre natura Sa. Dumnezeu poate face ca sa existe simultan nori pe intregul pamant, peste munti, oceane, deserturi, etc. Iisus Christos ar putea apare simultan in fiecare parte a pamantului, in acesti nori. Sau, El ar putea sa apara in nori, intr-o singura tara, in Israel, iar de aici presa si mass-media sa faca public acest eveniment. Dumnezeu poate realiza usor fiecare dintre aceste evenimente, dar aceasta interpretare nu isi prea gaseset locul in "Maretul Sau Plan", cat si in revelatiile pe care ni le-a lasat destinate noua, oamenilor, spre a le decodifica si intelege.

Eu cred ca "ADEVARUL" este cel mai important si trebuie facut totul pentru a-l afla! Cred ca Domnul Iisus va veni cu "norii" si fiecare ochi il va vedea, insa mai cred ca aceia care L-au cunoscut si i-au fost devotati prieteni si sfinti, sunt acei "nori ceresti", adica din locurile inalte "spirituale", si pe care le-au cunoscut si aplicat in vietile lor. Da, copiii lui Dumnezeu au fost transformati in acesti sfinti, "nori ceresti", iar atunci cand Iisus va veni, pentru a-l vedea, fiecare ochi de om va trebui sa priveasca spre acesti "sfinti", pentru a-l vedea pe Iisus.

Atunci cand niste greci au venit la Andrei si i-au spus ,,Vrem sa-l vedem pe Iisus Christos'', iar Andrei i-a prezentat aceasta dorinta lui Iisus, Iisus Christos a raspuns:

,,Adevãrat, adevãrat, vã spun, cã, dacã grãuntele de grîu, care a cãzut pe pãmînt, nu moare, rãmîne singur; dar dacã moare, aduce multã roadã.'' (Ioan 12:24). Dumnezeu nu este multumit numai cu un singur fiu, ci El doreste mai multi fii, asemenea Fiului Sau, Iisus Christos, primul dintre cei multi si sfinti.

Un singur fiu nu este de ajuns, ca fiecare ochi de om sa-L vada pe Iisus. Primul nascut nu este decat samanta care a fost aruncata pe pamant si a trebuit sa moara, pentru ca apoi sa produca un belsug in multitudinea de fii-sfinti, asemenea Lui. Dumnezeu a fost intruchipat in Iisus Christos din Nazaret, omul din Galileea, dar deasemenea El doreste sa fie intruchipat si in barbatii si femeile credincioase lui, atat de cei tineri, cat si de cei batrani, in Europeni, Asiatici, Africani, Evrei, albi si negri, etc. El doreste sa fie intruchipat si in omul simplu, cat si de cel inteligent, de cel puternic, cat si de cel slab, de cel educat, cat si de cel fara scoala, de multitudinea de feno-tipuri umane existente pe pamant.

Aceasta este intruchiparea in fiii lui Dumnezeu, acea de care vorbeste Apostolul Pavel in Epistola catre Romani. Intreaga creatie este intr-o continua asteptare, nu dupa o simpla vizitare "din ceruri", ci pentru intruchiparea acestor fii ai lui Dumnezeu.

Pavel le-a spus celor din Efes si despre "mai multe culori" (literal in Greaca πολυποικιλος) intelepciunea lui Dumnezeu fiind revelata, facuta cunoscuta, de Biserica, catre toti oamenii si mai ales catre conducatorii societatii umane (puterile ceresti - din locuri, scaune inalte). Va fi un CURCUBEU in norii cerurilor!

De ce stati si va uitati spre ceruri?

Acum vom analiza cuvintele spuse referitor la venirea Domnului Iisus. Intelegind cele afirmate mai inainte, ca o conditie initiala, vom incerca sa clarificam si celelalte pasaje. Ne vom referi deasemenea la cuvintele lasate marturie de Apostolul Pavel:

Faptele Apostolilor1:11 inregistreaza cuvintele ingerilor catre ucenicii lui Iisus: ,,Bãrbati Galileeni, de ce stati si vã uitati spre cer? Acest Isus, care S'a înãltat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelas fel cum L-ati vãzut mergînd la cer''.

Sa fi facut ingerii vre-o referire la intoarcerea lui Iisus Christos si anume ca aceasta va avea loc, intocmai ca si plecarea Sa, cu 2000 de ani in urma?

Redarea evenimentului conversatiei dintre Iisus Christos si ucenicii Sai implica plasarea temporala imediat inaintea inaltarii la ceruri. Ucenicii lui Iisus doreau, ca tot omul de atunci (din Israel), eliberarea si refacerea Regatului Israel. Insa El le spunea despre Duhul Sfant. Le punea sa astepte in Ierusalim, pana cand se va implini Fagaduinta Tatalui. Deasemenea El le spunea ca vor primi "putere" numai dupa ce Duhul Sfant se va lasa peste ei, si ca ei ii vor fi martori. Spunea ca acestea se vor intampla curand.

Iisus Christos s-a confruntat cu lipsa de incredere a ucenicilor, pe care a trebuit permanent sa-i imbarbateze. Si noi avem nevoie de o astfel de incurajare. Iata de ce cuvintele spuse de ingeri, ucenicilor lui Iisus, se refereau la un cu totul alt eveniment. Iata de ce ar trebui sa analizam cu mai mare atentie aceste versete.

Ucenicii au trait in preajma lui Iisus Christos timp de 3 ani si jumatate, si zi dupa zi ei L-au urmarit pe Mantuitorul lor "urcandu-se in ceruri". Apoi, ei l-au vazut si fizic urcandu-se la ceruri, dar aceasta nu era altceva decat realizarea fizica a expresiei pe care o traisera impreuna cu Domnul lor, din punct de vedere spiritual, "a te sui la ceruri", in timp ce El se gasea inca fizic pe pamant.

Calea prin care Iisus Christos a mers la ceruri in fiecare zi nu este alta decat aceea pe care El le-o planuise ucenicilor Sai in ziua Cincizecimii. Este aceeasi cale pe care El ne-o planuieste si noua, celor care traim acum, celor carora le-a promis ca ii va vizita. Este vorba despre minunata manifestare din punct de vedere spiritual a Domnului Iisus in poporul Sau.

Planul Sau de a-i vizita fizic pe ai Sai, sau "poporul Sau de credinciosi", dupa probabil 2000 de ani, a devenit o mareata minune ce a implicat o si mai mareata armata cereasca, trimisa sa o vesteasca. Vizitarea spirituala a poporului Sau, in ziua Cincizecimii, era insa deasemenea minunata, si oamenii trebuiau sa se bucure de acest eveniment, si sa-l si inteleaga. Iar in Ziua de Penticost, Cincizecimea, au participat la acest eveniment, pe care l-au trait si l-au simtit spiritual, doar primele dintre roade ale unei recolte bogate, ce va avea sa fie si sa intreca chiar imaginatia apostolilor.

In final, ar trebui sa sesizam chiar o nuanta de mustrare, in cuvintele ingerilor, adresate catre ucenicii Domnului. Acestia nu i-au numit pe ucenici "oameni ai lui Dumnezeu",, sau "ucenici ai lui Iisus", ci "barbati din Galileea", simplu. Motivul? Deoarece acestia inca activau si gandau intr-un mod simplist, uman, carnal (asa cum si noi o facem astazi, ca marea majoritate) - iar ingerii li s-au adresat de pe o pozitie superioara, reprezentanti ai divinitatii, catre reprezentanti ai celor multi si de origine pamanteasca.

In concluzie, ce vom spune: ca Iisus Christos s-a reintors la Cincizecime, sau se va reintoarce in viitor? Ambele! Desigur ca El a fost prezent cu ai Lui, la data Cincizecimii, ca si acum, dar El va reveni in forma umana, asa cum l-au vazut plecand barbatii -ucenici din Galileea.

Cuvintele lui Pavel

Catre cei din Tesalonic, Pavel le-a scris: ,,Iatã, în adevãr, ce vã spunem, prin Cuvîntul Domnului: noi cei vii, cari vom rãmînea pînã la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiti. Cãci însus Domnul, cu un strigãt, cu glasul unui arhanghel si cu trîmbita lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, si întîi vor învia cei morti în Hristos. Apoi, noi cei vii, cari vom fi rãmas, vom fi rãpiti toti împreunã cu ei, în nori, ca sã întîmpinãm pe Domnul în vãzduh; si astfel vom fi totdeauna cu Domnul'' (1 Tes 4: 15-17).

Cei mai multi dintre cititorii Bibliei preiau aceste cuvinte si le inteleg absolut literal, fara a-si pune vreo intrebare, iata de ce cred fara dubii intr-o aparitie fizica a lui Iisus Christos in norii din ceruri, urmata de rapirea fizica a sfintilor Sai, pentru intalnire. Dar, in versetele ce le preceda pe acestea, Pavel vorbeste evident despre acei sfinti care au murit din punct de vedere fizic, si astfel, la prima vedere este logic sa luam acest verset si literal, este de inteles. Totusi, de ce trebuie aici ca Pavel sa aibe de spus un "cuvant din partea Domnului"? Cred ca aceasta semnifica translatarea din planul fizic, catre cel spiritual!

Limbajul sau catre credinciosii din Cetatea Corint este similar. Dupa ce le vorbeste dspre invierea mortilor, el spune:

,,Iatã, vã spun o tainã: nu vom adormi toti, dar toti vom fi schimbati, într'o clipã, într'o clipealã din ochi, la cea din urmã trîmbitã. Trîmbita va suna, mortii vor învia nesupusi putrezirii, si noi vom fi schimbati.'' (1 Cor 15: 51,52).

Un mister este totusi ceva diferit de un miracol. Un mister este cateodata destul de dificil de a fi inteles, in timp ce miracolul este dificil de a fi crezut! Iar ca o intreaga armata de trupuri sa iasa din morminte si sa invie, este mai degraba un miracol, decat un mister. Ideea unei rapiri spirituale si transformarea, pe dealta parte, este dificil de inteles. Iar interpretarile literale ale acestor pasaje pot fi dificil de crezut, in timp ce nu sunt dificile de inteles. De aceea ele nu pot fi numite "mistere". Interpretarile spirituale pot fi descrise ca mistere, daca ele sunt mai dificile de inteles, decat de crezut. Dar, desigur ca sunt ascunse pentru o minte naturala. Iar ceea ce doresc sa dovedesc este faptul ca in loc de a cauta spre o rapire fizica, mai bine am intelege "rapirea spirituala" la care se refera Pavel.

Sa luam acum in considerare modalitatile de intelegere a pasajului dat.

Trei evenimente importante din Biblie ne vor fi de folos pentru aceasta:

Domnul Insusi se va cobori din ceruri

Aceasta reprezinta baza unui eveniment maret si divin. In prima mare manifestare a lui Dumnezeu in poporul Sau, Israel, El a coborat pe Muntele Sinai. Iisus Christos insusi a implinit aceste vorbe, atunci cand a venit pe pamant si a trait ca om, nascut sub semnul de la Bethlehem. Cincizecimea reprezinta o alta mareata coborare, in slava si glorie. Fiecare dintre aceste evenimente a avut consecinte de o nebanuita importanta asupra viitorului rasei umane. Insa, ultima coborire va avea consecinte si mai mari!

La o porunca

Cand Dumnezeu s-a coborat pe Pamant, la Muntele Sinai, El a vorbit lui Moise, dand cele 10 Legi si atentionand ca acestea sunt cele mai importante si puternice revelatii verbale pe care lumea le-ar fi primit vreodata in istoria ei. "Legea a venit prin Moise." Apoi, Dumnezeu a vorbit Mariei, prin Ingerul Gabriel, iar acele cuvinte au devenit rod fizic in pantecele ei. La Cincizecime, limba comuna a ucenicilor s-a pierdut sub puterea Cuvantului lui Dumnezeu, manifestat prin darul limbilor dat de Duhul Sfant revarsat peste multimi.

In fiecare din aceste cazuri separate, cuvantul poruncii a avut un efect global. Astfel, cele 10 Legi, Evanghelia lui Iisus Christos, si consecintele Cinzecimii s-au raspandit in intreaga lume. Insa, venirea si prezenta Domnului va avea si un mai mare impact.

Cu vocea unui arhanghel

Scripturile nu ne vorbesc prea multe despre arhangheli. Ni se spune ceva mai mult despre Arhanghelul Mihael. Dupa traditie, el a fost intermediarul prin care s-a dat Legea lui Moise, la Muntele Sinai (la care se refera si Stefan in Faptele Apostolilor 7:38). Arhanghelului Gabriel i s-a dat privilegiul de a anunta nasterea lui Iisus Christos si conform traditiei, el este acel inger la care se face referire in acest pasaj.

Trimbita lui Dumnezeu

Trambitele se foloseau in trecut de evrei pentru a anunta deschiderea Festivalelor lui Dumnezeu. Evenimentele de la Muntele Sinai s-au intamplat in a 50-a zi dupa Exodul din Egipt, si a prefigurat mareata Zi de Cincizecime, care a fost intocmai cea de a 50-a zi de la invierea Domnului Iisus Christos. La Sinai, trimbita a sunat tare si lung, iar in ziua de Cincizecime, s-a simtit o "trimbita spirituala". Iisus Christos deasemenea asociaza sunetul trimbitei cu venirea Sa (Mat 24:30). Cred ca pasajul de mai sus se refera la implinirea Festivalului Corturilor.

Mortii in Christos se vor ridica primii

In Epistola catre Romani, Apostolul Pavel scria: "Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropati împreunã cu El, pentru ca, dupã cum Christos a înviat din morti, prin slava Tatãlui, tot asa si noi sã trãim o viatã nouã" (Romani 6:4).

Aici, nu se face referinta la moartea fizica, ci la moartea spirituala.

Cei mai multi cred, la fel ca si mine, ca vom trece prin experienta unei morti. Iar Ziua Ispasirii, care de fapt simbolizeaza moartea, precede Festivalul Corturilor, dupa cum moartea precede invierea. Inainte de a putea domni alaturi de Iisus Christos in glorie si slava, noi va trebui sa experimentam suferintele si moartea, la fel cum si El le-a cunoscut. De aceea va trebui sa murim pentru noi, dar si pentru lumea in care traim. Si atata timp cat lumea ne tine inlantuiti, noi nu vom putea domni asupra ei, impreuna cu Domnul iubit. Insa, lumea aceasta nu mai are nici o putere asupra acelora care sunt morti, si care au depasit momentul mortii fizice. Ei au scapat de a mai fi supusi legilor si obiceiurilor lumii acesteia. Toate acestea s-au dus. Ca apoi, moartea spirituala -botezul sa aibe acelasi efect.

Deci aceia ce sunt morti spiritual - prin botez, vor cunoaste invierea spirituala, pentru a se intalni cu Christos.

Noi, cei care suntem vii, vom fi rapiti in ceruri, pentru a-L intalni pe Domnul

Il vom intalni oare pe Domnul Iisus in atmosfera fizica a cerurilor? Cuvantul in Greaca pentru duh-spirit este - πνευμα - care inseamna "respiratie", sau "vint". Am vorbit deja mai inainte despre "norii cerurilor", simbolizand purificarea spirituala a acelora care sunt atrasi de Dumnezeu. Iata de ce "aerul" simbolizeaza din punct de vedere spiritual locul unde "norii: (cei sfinti), locuiesc. Acesta va fi locul unde suntem si vom fi cu Domnul!

Putem totusi observa ca nici Pavel insusi nu a trait pentru a cunoaste o rapire fizica, ceea ce denota ca acest pasaj nu poate fi luat ad-literam.

Parousia

Traducerea acestui cuvant, din limba greaca, inseamna "venirea Domnului". De foarte multe ori, in Noul Testament, acest termen, in greceste, este scris: ,,παρουσια". Semnificatia literala ar fi a fi alaturi de (παρα-ουσια) si implica prezenta fizica. Si deoarece nu se poate sa fii prezent alaturi de cineva, fara ca acesta sa vina, implicit este vorba initial si despre o venire.

Uneori avem senzatia ca Dumnezeu si-a lasat in mod intentionat cuvintele ca sa pastreze 2 sau mai multe intelesuri. Adevaratul inteles va fi revelat la timpul potrivit! Privind "venirea" si "prezenta" implicate de termenul "parusia"-parousia, credem ca am intelege mai bine intentia lui Dumnezeu, daca am comprimae acest termen prin "prezenta".

In termeni omenesti, sosirea cuiva poate fi un eveniment emotional, dramatic, dar ceea ce se va intampla dupa sosire implica evenimente cu mult mai importante decat sosirea in sine. Iata de ce si prezenta Domnului Iisus Christos va fi de o importanta si mai mare decat venirea Sa.

In Evanghelia lui Matei, ultima promisiune pe care Iisus le-a facut-o ucenicilor Sai, se refera la prezenta Sa. Iata cuvintele Sale:

"Iatã cã Eu sînt cu voi în toate zilele, pînã la sfîrsitul veacului. Amin." (Matei 28:20).

Iisus Christos a fost in mod sigur prezent cu toti urmasii Sai, chiar si dupa ce ii parasise in mod fizic. El a fost, este si va fi prezent alaturi de toti aceia, care fie in suferinta, fie in bucurie, timp de ani, zeci de ani, sau secole, il cauta, il asculta si ii sunt fideli urmasi. Iata de ce El este prezent si cu noi, chiar in momentele acestea! Totusi, cunoastem ca va fi o bucurie si mai mare atunci cand prezenta Lui va deveni vizibila, materiala si la aceasta speranta si bucurie va invitam, cu toata credinta, speranta si dragostea in Dumnezeu!.

Pavel le spusese celor din Cetatea Efes ca ei deja au primit ca pe un dar nepretuit, " o arvuna" pe care vor trebui sa-l plateasca:

"si care este o arvunã a mostenirii noastre, pentru rãscumpãrarea celor cîstigati de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui." (Efeseni 1:14).

Aceste lucruri se vor intampla in viitor, sa fim siguri! Momentul Cincizecimii a existat si a fost intr-adevar minunat! A fost unul dintre cele mai marete evenimente din istoria omenirii, de oferta a harului lui Dumnezeu, catre cei care-l asculta si-L respecta. Insa, acest moment va pali in fata evenimentului ce va urma, si nimic din cele ce au fost nu pot fi comparate cu maretia vremilor ce vor veni!

Concluzie

Milioane de Crestini cunosc si asteapta implinirea "Venirii fizice si literale a Domnului Iisus Christos, pe pamant" Aceasta invatatura scripturala a devenit una dintre cheile intelegerii Cuvantului Domnului si se bazeaza pe cateva versete biblice, pe care vi le redam mai jos:

,,Mã voi întoarce si vã voi lua cu Mine, ca acolo unde sînt Eu, sã fiti si voi. Stiti unde Mã duc, si stiti si calea într'acolo'' (Ioan 14:3-4).

,,Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere si slavã mare." (Luca 21:27).

,,Acest Isus, care S'a înãltat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelas fel cum L-ati vãzut mergînd la cer." (Fapte 1:11).

,,Apoi, noi cei vii, cari vom fi rãmas, vom fi rãpiti toti împreunã cu ei, în nori, ca sã întîmpinãm pe Domnul în vãzduh; si astfel vom fi totdeauna cu Domnul." (1 Tesaloniceni 4:17)

,,Iatã cã El vine pe nori. Si orice ochi Îl va vedea; si cei ce L-au strãpuns. Si toate semintiile pãmîntului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin." (Apocalipsa 1:7)

Iata de ce noi, autorii, consideram ca aceste versete ne indreptatesc sa credem cu tarie realizarea literala a venirii Domnului Iisus Christos, pe pamant.

Aceasta nu poate fi considerata o abatere de la credinta, caci este exact ceea ce ne-a spus Iisus! Iar atunci cand Iisus i-a atentionat pe ucenicii Sai sa se fereasca de de "aluatul" Fariseilor, acestia au inteles intocmai, literal, crezand ca Invatatorul se referea la painea de toate zilele - de fapt fiind vorba despre doctrinele false! Atunci cand Domnul Iisus s-a referit la distrugerea Templului si refacerea lui in numai 3 zile, El nu s-a referit la Templu - literal, caci EL vorbea despre propriul sau trup, adevaratul Templu al lui Dumnezeu!

Multi dintre primii crestini L-au vazut si au vorbit cu Domnul Iisus, in carne si oase, dar totusi le-a fost dificil sa inteleaga la cele ce se referea marele Invatator.

Iata de ce, la prima vedere se pare ca ne trebuieste sa avem credinta, pentru a crede intr-o intoarcere fizica a Domnului Iisus Christos pe pamant. Este aceasta o adevarata credinta, sau este una dintre nenumaratele doctrine, mai mult sau mai putin importante?

Adevarata credinta nu reprezinta un set de doctrine despre viitor. Deasemenea nu este nici interpretarea literala a Scripturii. In schimb reprezinta ascultarea si intelegerea cu umilinta, dupa ruga, a Cuvantului lui Dumnezeu, apoi trecerea la actiune, adica la aplicarea Cuvantului la propria viata.

Abordarea unui anume aspect particular privind anumite invataturi despre viitor nu reprezinta adevarata credinta! Si, cu parere de rau, trebuie sa subliniem ca exact aceasta este calea pe care sunt multe grupuri de oameni, care isi consolideaza in izolare un sistem propriu doctrinar, departandu-se unii de altii si, ceea ce este si mai rau, baricadandu-se si ascunzandu-se de cei multi, aflati in intuneric, si astfel calcand porunca Domnului, numita "Marea Trimitere" din Matei 28:18-20:

"Duceti-vã si faceti ucenici din toate neamurile, botezîndu-i în Numele Tatãlui si al Fiului si al Sfîntului Duh. Si învãtati-i sã pãzeascã tot ce v'am poruncit. Si iatã cã Eu sînt cu voi în toate zilele, pînã la sfîrsitul veacului. Amin."

A descifra si intelege adevaratul inteles al Scripturii iti va oferi tarie, incredere si credinta in plimbarea la care am fost invitati sa o facem alaturi de Dumnezeu.

"Si sã vã lumineze ochii inimii, ca sã pricepeti care este nãdejdea chemãrii Lui, care este bogãtia slavei mostenirii Lui în sfinti, si care este fatã de noi, credinciosii, nemãrginita mãrime a puterii Sale, dupã lucrarea puterii tãriei Lui" (Efeseni 1: 18,19).